iasomie

IASOMÍE, iasomii, s.f. Mic arbust originar din India, cu ramuri lungi şi verzi, cu flori albe, plăcut mirositoare, cultivat la noi prin parcuri şi grădini (Jasminum officinale). ♦ Lemnul arbustului descris mai sus. ♦ Iasomie sălbatică = arbust mic, cu ramurile colţuroase, cu frunzele puţin încovoiate şi obtuze, cu flori galbene, plăcut mirositoare, cultivat uneori ca plantă decorativă (Jasminum fretticans). – Din ngr. ghiasemí.

Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



iasomíe s. f., art. iasomía, g.-d. art. iasomíei; pl. iasomíi, art. iasomíile

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



IASOMÍ//E iasomiei f. Arbust cu coroana larg ramificată, cu ramuri lungi şi verzi, cu flori albe sau galbene, plăcut mirositoare, cultivat ca plantă decorativă, industrială şi medicinală. ♢ iasomie sălbatică arbust mic, cu flori galbene, plăcut mirositoare, cultivată şi ca plantă decorativă. [G.-D. iasomiei] /<ngr. ghiasemi

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



iasomíe (iasomíi), s.f. – Mic arbust cu flori albe parfumate (Iasminum officinale). – var. iasmin, (înv.) asmonie. Mr. iasemin. ngr. γιασεμί sau γιασομμί (Roesler 593; DAR), din tc. per. yasemin; var. din germ. Jasmin. După Lokotsch 942, Tiktin şi Ronzevalle 174, din tc.

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER