- hăitor
- HĂITÓR hăitori m. Persoană care umblă cu hăitul în seara de Anul Nou; urător. /a hăi + suf. hăitortorTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
urător — URĂTÓR, OÁRE, urători, oare, s.m. şi f. Colindător (care urează). – Ura2 + suf. ător. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 URĂTÓR s. v. colindător. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime urătór s. m … Dicționar Român