- hâc
- HÂC interj. Sunet pe care-l scoate cineva când sughite sau când i se opreşte brusc respiraţia. – Onomatopee.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98hâc interj.Trimis de siveco, 08.09.2005. Sursa: Dicţionar ortograficHÂC interj. (se foloseşte pentru a reda zgomotul produs de cineva când sughiţă sau când i se opreşte brusc respiraţia). /Onomat.Trimis de siveco, 08.09.2005. Sursa: NODEXhâc, hâci, s.m. (reg.) Pici, ghibirdic.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DARhîc interj. – Exprimă zgomotul unei căderi, ca şi al sughiţului şi, în general, respiraţia gîfîită. Creaţie spontană, cf. sb., cr. hakati "a sufla" (Cihac, II, 133). – Der. hîcni, vb. (a plînge cu sughiţuri, a gîfîi), rezultat dintr-o încrucişare cu icni; hîcîi, vb. (a gîfîi); hîcă, s.f. (necaz, grijă, supărare), explicabil prin sensul de "cauză de greutate respiratorie" (după DAR, în legătură cu mag. kökölni "despre animale, a merge cu spatele").Trimis de blaurb, 24.11.2007. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.