- huluit
- HULUÍT, -Ă, huluiţi, -te, adj. v. huruit2.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98
Dicționar Român. 2013.
huluit
Look at other dictionaries:
huruit — HURUÍT1 s.n. Faptul de a (se) hurui; huruitură, huruială, hurduitură. – v. hurui. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HURUÍT2, Ă, huruiţi, te, adj. (reg.) Dărâmat, surpat. [var.: huluít, ă adj.] – v. hurui … Dicționar Român
