- hreniţă
- HRENÍŢĂ (HRÉNIŢĂ), hreniţe, s.f. 1. Plantă erbacee, aspră la pipăit, cu frunze cu lobi dinţaţi şi cu flori mici, albe (Lepidium campestre). 2. Plantă erbacee cu flori albe, mici, ale cărei frunze se întrebuinţează ca salată; creson (Lepidium sativum). – Hrean + suf. -iţă.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98HRENÍŢĂ s. (bot.) 1. (Lepidium campestre) (reg.) urda-vacii. 2. (Lepidium sativum) creson, (rar) caprilemă.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: SinonimeHRÉNIŢĂ s. v. cardama, gălbenea, năsturel, urda-vacii.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimehreníţă s. f., g.-d. art. hreníţei; pl. hreníţeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficHRENÍŢ//Ă hreniţăe f. Plantă erbacee cu tulpina aspră la pipăit, cu frunze dinţate şi cu flori mici, albe. /hrean + suf. hreniţăiţăTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.