holocren

holocrén adj. m., pl. holocréni; f. sg. holocrénă, pl. holocréne

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



HOLOCRÉN, -Ă adj. (despre izvoare) la care apa musteşte din pământ, formând mlaştini cu vegetaţie şi faună sărace. (< holo- + -cren)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN