- antagonism
- ANTAGONÍSM, antagonisme, s.n. Formă a contradicţiei dintre grupuri şi clase cu interese fundamentale opuse; p. gener. contradicţie de neîmpăcat. – Din fr. antagonisme, rus. antagonizm.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98ANTAGONISM MICROBIÁN s. v. antibioză.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeantagonísm s. n., pl. antagonísmeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficANTAGONÍSM antagonisme n. 1) Opoziţie, rivalitate, luptă între două forţe contrare; opoziţie de idei sau de atitudini. 2) fiziol. Activitate a organelor care au funcţii opuse. /<fr. antagonisme, lat. antagonismusTrimis de siveco, 24.05.2008. Sursa: NODEXANTAGONÍSM s.n. 1. Contradicţie antagonistă. 2. (fiziol.) Acţiune a organelor cu funcţie opusă. ♦ Antagonism microbian = tip de relaţii între microorganisme prin care una dintre specii împiedică dezvoltarea celeilalte. [pl. -me. / cf. rus. antagonizm < gr. antagonisma].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNANTAGONÍSM s. n. 1. contradicţie antagonistă; rivalitate. 2. (fiziol.) opoziţie funcţională între două sisteme, organe sau substanţe. 3. simbioză avantajoasă numai unuia dintre simbionţi. (< fr. antagonisme)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.