har

har
HAR, haruri, s.n. 1. (În religia creştină) Dar2, ajutor spiritual, graţie divină acordată omului. ♢ expr. (Cu sensul religios atenuat sau pierdut) Har Domnului! exclamaţie prin care cineva îşi exprimă satisfacţia pentru reuşita unui lucru; slavă Domnului! ♦ Puterea sacramentală a preoţilor de a oficia actele de cult. 2. Calitate, însuşire, dispoziţie naturală care face pe cineva vrednic de admiraţie; p. ext. talent, vocaţie, dar2. 3. (înv.) Dar2 sau răsplată acordată cuiva ca un semn de bunăvoinţă, ca o favoare deosebită. – Din sl. chari.
Trimis de gall, 11.12.2007. Sursa: DEX '98

HAR s. 1. v. milă. 2. v. graţie. 3. v. slavă. 4. v. aptitudine. 5. v. dar.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

har s. n., pl. háruri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

HAR haruri n. 1) (în credinţa creştină) Graţie divină acordată omului. har dumnezeiesc. 2) Calitate naturală care trezeşte admiraţie. 3) poet. Aptitudine naturală deosebită; dar; talent; vocaţie. /<sl. chari
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

har (háruri), s.n. – Graţie divină. – mar. hare. ngr. χάρις (Roesler 578; DAR), în parte prin intermediul sl. chari. sec. XVI. – Der. harnic, adj. (înv., recunoscător; capabil; activ, harnic), cu suf. -nic, ca puternic de la putere (după Cihac, II, 136, urmat de DAR; Densusianu, GS, I, 350; Candrea; Scriban, din sl. charinŭ, cf. bg. haren "frumos", neharen "leneş"; după ipoteza greşită a lui Diculescu 180, în legătură cu suedezul arnig "harnic"); neharnic, adj. (înv., nedemn; leneş); hărnici, vb. (a munci activ, a-şi da silinţa); hărnicie, s.f. (capacitate, activitate, hărnicie). cf. hărăzi, haram.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • Har — may refer to:* Har is mountain in Hebrew. * Har is a religious term in Indian religions meaning God, also spelt Hari. * Har is the Greek name for the Egyptian god Horus. * Hár (meaning high ), one of the many names of Odin in Norse mythology. *… …   Wikipedia

  • hâr — interj. 1. Cuvânt care imită mârâitul câinilor. ♢ expr. Că( i) hâr, că( i) mâr sau hâr încoace, hâr încolo, se zice când cineva se încurcă în explicaţii neconvingătoare, mincinoase. 2. Cuvânt care imită zgomotul produs de unele mecanisme vechi… …   Dicționar Român

  • har|ri|er — har|ri|er1 «HAR ee uhr», noun. 1. any one of a breed of hounds, very similar to the English foxhound but smaller, used to hunt hares. 2. a member of a hare and hounds team. 3. a cross country runner. ╂[apparently < hare + ier] har|ri|er2 «HAR… …   Useful english dictionary

  • hår — sb., et, hår, ene, i sms. hår , fx hårbørste, hårfarve …   Dansk ordbog

  • har — <Interj.> (landsch.): Zuruf an ein Pferd; nach links! * * * har <Interj.> (landsch.): Zuruf an ein Pferd: nach links! …   Universal-Lexikon

  • har — hȃr m DEFINICIJA arh. 1. čar, zahvalnost, korist [to ti je za har] 2. dobro djelo, milost, dobročinstvo ETIMOLOGIJA tur. ar ← arap. ̔ār ← grč. kháris: zahvalnost …   Hrvatski jezični portal

  • harþa- — *harþa , *harþaz germ., stark. Maskulinum (a): Verweis: s. *hard s. hard ; …   Germanisches Wörterbuch

  • har — Har, ou Hard, f. Est le lien de jeune bois, duquel apres l avoir tors on lie bien serrément un fagot ou bourrée, Vinculum, Et pour ceste mesme raison, de estaindre et serrer, Har ou Hard est aussi appelé le cordeau duquel les malfaicteurs… …   Thresor de la langue françoyse

  • har|a-ki|ri — «HAR uh KIHR ee, HAH ruh », noun. 1. suicide by ripping open the abdomen with a knife according to a prescribed ritual. It is the ancient form of honorable suicide among the samurai or warrior class in Japan. 2. Figurative: »We must continue to… …   Useful english dictionary

  • har|dy — har|dy1 «HAHR dee», adjective, di|er, di|est, noun, plural dies. –adj. 1. able to bear hard treatment; strong; robust: »hardy frontier settlers. SYNONYM( …   Useful english dictionary

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”