hándbal — s. n. (sil. mf. hand ) … Romanian orthography
handbalistic — HANDBALÍSTIC, Ă, handbalistici, ce, adj. Care se referă la handbal, care aparţine handbalului. – Handbal + suf. istic. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 handbalístic adj. m. (sil. mf. hand ), pl. handbalístici; f. sg. handbalístică … Dicționar Român
handbalist — HANDBALÍST, Ă, handbalişti, ste, s.m. şi f. Persoană care practică handbalul. – Handbal + suf. ist. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 handbalíst s. m (sil. mf. hand ), pl. handbalíşti Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… … Dicționar Român
inter — INTER1 Element de compunere însemnând între , care serveşte la formarea unor substantive şi a unor adjective. – Din lat. inter, fr. inter . Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 ÍNTER2, interi, s.m. Jucător din înaintarea unei echipe de… … Dicționar Român
plonjon — PLONJÓN, plonjoane, s.n. Formă specială de salt, cu sau fără obiect de joc, practicată în unele sporturi (fotbal, handbal, volei etc.) – Din fr. plongeon. Trimis de fenaty, 15.07.2003. Sursa: DEX 98 PLONJÓN s. (SPORT) (rar) plonjeu. (Un plonjon … Dicționar Român
Harburger TB 1865 — Infobox club sportif Harburger TB 1865 Pas de logo ? Importez le logo de ce club. Généralités Nom complet Harburger Turner Bund vom 1 … Wikipédia en Français
dublu — DÚBLU1 s.n. v. dublă. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DÚBLU2, Ă, dubli, e, adj. 1. (Adesea substantivat) Care este de două ori mai mare sau cuprinde de două ori mai mult în raport cu o cantitate dată; îndoit. ♢ Cuvânt (sau… … Dicționar Român
extrem — EXTRÉM, Ă, extremi, e, adj., subst. I. adj. 1. Foarte mare, exagerat. ♢ loc. adv. La extrem = până la ultima limită, peste măsură. ♦ (Adverbial; urmat de determinări introduse prin prep. de , formează superlativul) Foarte, prea, extraordinar de … Dicționar Român
pivot — PIVÓT, (1, 2, 3) pivoturi, s.n., (4) pivoţi, s.m. 1. s.n. (tehn.) Fus de formă cilindrică, tronconică, conică etc., care se roteşte ori alunecă într un lagăr la care sarcina acţionează în direcţia axului. 2. s.n. Rădăcină principală, verticală,… … Dicționar Român
priză — PRÍZĂ, prize, s.f. 1. (tehn.) Dispozitiv de conectare cu ajutorul căruia se realizează legătura electrică a unui receptor mobil la o reţea electrică prin intermediul unei fişe de curent; p. restr. orificiu, cu un dispozitiv de obturare sau de… … Dicționar Român