- gâtuitură
- GÂTUITÚRĂ, gâtuituri, s.f. Parte, zonă, porţiune mai îngustă din ceva. [pr.: -tu-i-] – Gâtui + suf. -tură.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98GÂTUITÚRĂ s. 1. v. sugrumătură. 2. (concr.) gâtuire, sugrumătură. (gâtuitură unui flacon.)Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimegâtuitúră s. f. (sil. -tu-i-), g.-d. art. gâtuitúrii; pl. gâtuitúriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficGÂTUITÚR//Ă gâtuiturăi f. Parte îngustată a unui lucru. /a gâtui + suf. gâtuitură(i)turăTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.