accepţie — ACCÉPŢIE, accepţii, s.f. Înţeles, sens, valoare a unui cuvânt, a unui afix etc. [var.: accepţiúne s.f.] – Din fr. acception, lat. acceptio, onis. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ACCÉPŢIE s. v. sens. Trimis de siveco, 13.09.2007 … Dicționar Român
accepta — ACCEPTÁ, accépt, vb. I. tranz. A fi de acord cu...; a primi, a consimţi să...; a admite, a aproba, a încuviinţa. ♦ A suporta, a tolera. – Din fr. accepter, lat. acceptare. Trimis de ana zecheru, 29.07.2002. Sursa: DEX 98 A accepta ≠ a dezaproba … Dicționar Român
însemnânţă — s.f. (înv.) sens, însemnare, accepţiune, semnificaţie. Trimis de blaurb, 15.06.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român