- groscior
- GROSCIÓR, -OÁRĂ, grosciori, -oare, adj., GROSCIÓR s.n. 1. adj. Grosuţ. 2. s.n. (pop.) Smântâna care se formează deasupra laptelui (de vacă) nefiert. [var.: groşciór, -oáră adj., groşciór s.n.] – Gros + suf. -cior.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98GROSCIÓR adj. v. grosuţ.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimegrosciór adj. m. (sil. -cior), pl. groscióri; f. sg. groscioáră, pl. groscioáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficgrosciór s. n. (sil. -cior)Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficGROSCI//ÓR1 groscioroáră (groscioróri, groscioroáre) (diminutiv de la gros) Care este cam gros; destul de gros; grosuţ. /gros + suf. grosciorciorTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXGROSCIÓR2 n. pop. Smântână care se adună la suprafaţa laptelui crud de vacă. /gros + suf. grosciorciorTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.