greutate

GREUTÁTE, greutăţi, s.f. I. 1. Apăsare pe care o exercită un corp asupra unei suprafeţe (orizontale) pe care se sprijină; însuşirea unui corp de a fi greu; forţă care se exercită asupra unui corp sau cu care un corp este atras de pământ; greime. ♦ Greutate specifică = greutate a unităţii de volum dintr-un anumit corp; mărime care indică, în procente, raportul în care se află o parte a unei colectivităţi faţă de întreaga colectivitate; fig. valoare proprie a unui lucru. Centru de greutate v. centru. Greutate atomică = număr care arată de câte ori atomul unui element este mai greu decât a 12-a parte din masa atomului de carbon. Greutate moleculară = număr egal cu suma greutăţilor atomice ale elementelor unei molecule. 2. Corp, obiect etc. având o masă (relativ) mare (şi cărat de cineva sau de ceva). ♦ fig. Senzaţie de apăsare (fiziologică sau morală), de oboseală, de nelinişte. ♦ expr. A i se lua (sau a-i cădea) (cuiva) o greutate de pe inimă = a scăpa de o mare grijă. 3. Bucată de metal de formă caracteristică şi cu masa etalonată (etalona), care serveşte la stabilirea masei ori greutăţii altor corpuri (prin cântărire). ♦ Bucată de metal sau de alt material, care îndeplineşte anumite funcţii într-un mecanism. 4. Halteră. ♦ Obiect metalic de formă sferică, folosit la probele (proba) atletice de aruncări; p. ext. probă sportivă în care se aruncă acest obiect. II. 1. Dificultate, piedică în realizarea unui lucru. ♦ loc. adv. Cu (mare) greutate = (foarte) greu. 2. (fam.) Influenţă, trecere, putere. ♦ Putere de convingere; valoare documentară. 3. Gravitate; asprime. Greutatea unei pedepse. [pr.: gre-u-] – Greu + suf. -ătate.

Trimis de gall, 01.04.2009. Sursa: DEX '98



Greutate ≠ uşurinţă

Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime



GREUTÁTE s. 1. v. povară. 2. apăsare, povară, sarcină. (Mijlocul i se frânge sub greutate bagajelor.) 3. (fiz.) greutate atomică = masă atomică; greutate moleculară = masă moleculară. 4. v. apăsare. 5. halteră. 6. (înv. şi reg.) piatră, (Ban. şi Transilv.) plumb. (greutate de cântar.) 7. (Munt.) coinac. (greutate la fântână.) 8. v. dificultate. 9. v. încercare. 10. încercare, necaz, nevoie, suferinţă, vicisitudine, (înv.) ispită. (A trecut prin multe greutateăţi.) 11. v. greu. 12. v. problemă. 13. v. şicană. 14. v. adversitate. 15. v. vicisitudine. 16. efort, osteneală, trudă. (Cu multă greutate a izbutit.) 17. asprime.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



GREUTÁTE s. v. influenţă, înrâurire, putere, trecere.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



greutáte s. f. (sil. gre-u-), g.-d. art. greutăţii; pl. greutăţi

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



GREUT//ÁTE greutateăţi f. 1) Forţă exercitată asupra unui corp sau cu care un corp este atras de pământ. ♢ greutate specifică a) greutatea unităţii de volum dintr-un corp; b) valoare. 2) Valoarea numerică a unui corp aflat la cântărire. greutateatea unei banderole. 3) Piesă de metal etalonată, care serveşte drept unitate de măsură la cântărit. 4) sport Obiect metalic, de formă sferică, folosit în probele atletice de aruncări. 5) sport Dispozitiv de atletică grea, constând dintr-o bară de metal prevăzută la capete cu discuri de diferite dimensiuni; halteră. 6) Ceea ce se încarcă într-un vehicul (pentru a fi transportat); încărcătură. 7) Factor care încurcă la realizarea unui lucru; dificultate. ♢ Cu (mare) greutate foarte greu. 8) fig. Senzaţie neplăcută apăsătoare. A simţi o greutate pe suflet. 9) fam. Importanţă recunoscută într-un anumit domeniu; pondere. 10) Putere de convingere în ceva; grad de încredinţare de ceva. greutateatea documentului. 11) Caracter grav; gravitate. greutateatea crimei. [G.-D. greutăţii] /<lat. grevitas, greutateatis

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX