- goliciune
- GOLICIÚNE, goliciuni, s.f. 1. Starea omului gol2; p. ext. părţile goale ale trupului. ♦ Starea omului zdrenţăros, sărac. 2. Starea unui loc gol2, lipsit de vegetaţie, sărac, pustiu. 3. fig. Aspectul real (şi neplăcut, crud) al unui lucru, al unei soluţii etc. – Gol2 + suf. -iciune.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98GOLICIÚNE s. nuditate, (pop.) golătate.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimegoliciúne s. f., g.-d. art. goliciúnii; pl. goliciúniTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficGOLICIÚN//E goliciunei f. 1) Stare a celui sau a ceea ce este gol. 2) Partea goală a corpului; nuditate. 3) Stare a celui sărac; sărăcie. 4) fig. Situaţie reală (neplăcută), prezentată în mod direct, fără menajamente. /gol + suf. goliciuneiciuneTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.