glandă

glandă
GLÁNDĂ, glande, s.f. Organ anatomic în formă de tub care produce o secreţie, conducând-o în exteriorul organismului, în sânge, în limfă etc. – Din fr. glande.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

GLÁNDĂ s. 1. (anat.) glandă corticosu-prarenală = cortex suprarenal; glandă cu secreţie internă v. glandă endocrină; glandă endocrină = glandă cu secreţie internă; glandă genitală = gonadă; glandă pancreatică v. pancreas; glandă pineală v. epifiză; glandă pituitară v. hipofiză; glandă prostatică v. prostată; glandă sebacee = (pop.) glandă grăsoasă; glandă suprarenală = capsulă suprarenală. 2. glande nectarifere v. nectarii.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

GLANDĂ GRĂSOÁSĂ s. v. glandă sebacee.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

glándă s. f., g.-d. art. glándei; pl. glánde
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

GLÁND//Ă glandăe f. Organ de diferite forme cu funcţii secretoare. glandă salivară. glandă tiroidă. /<fr. glande
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

GLÁNDĂ s.f. Organ (de origine epitelială) care produce o anumită secreţie. [< fr. glande].
Trimis de LauraGellner, 02.07.2006. Sursa: DN

GLÁNDĂ s. f. (anat.) organ (epitelial) care produce o anumită secreţie. (< fr. glande)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • glándã — s. f., g. d. art. glándei; pl. glánde …   Romanian orthography

  • glanda — sf. (1) DŽ anat. migdolinė gerklės liauka ties rykle …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • glanda — glandola, glando, glandoulo f. glande ; amygdale. voir galha …   Diccionari Personau e Evolutiu

  • landa — glanda …   Dictionnaire des rimes

  • Glander, das — [glàndà/glànnddà] Geländer …   Bayrische Wörterbuch von Rupert Frank

  • epifiză — EPIFÍZĂ, epifize, s.f. 1. Capătul oaselor lungi, format din ţesut spongios. 2. (Şi în sintagma glandă epifiză) Glandă pineală. – Din fr. épiphyse. Trimis de viomih, 10.05.2004. Sursa: DEX 98  EPIFÍZĂ s. (anat.) glandă pineală. (epifiză este o… …   Dicționar Român

  • hipofiză — HIPOFÍZĂ, hipofize, s.f. (Şi în sintagma glandă hipofiză) Glandă endocrină cu funcţii multiple, situată la baza creierului şi având o mare influenţă asupra celorlalte glande, în special asupra glandelor sexuale şi a tiroidei; adenohipofiză. – Din …   Dicționar Român

  • secreţie — SECRÉŢIE, secreţii, s.f. (fiziol.) 1. Produs lichid sau solid rezultat din activitatea celulelor glandulare. ♢ Glandă cu secreţie internă = glandă care varsă materia secretată în circuitul sangvin. Glandă cu secreţie externă = glandă care elimină …   Dicționar Român

  • tiroid — TIROÍD, Ă, tiroide, adj. Tiroidian. ♢ Glandă tiroidă (şi substantivat, f.) = glandă cu secreţie internă, situată în partea anterioară a gâtului, în faţa traheii, ai cărei hormoni influenţează creşterea, metabolismul etc. – Din fr. thyroide.… …   Dicționar Român

  • lacrimal — LACRIMÁL, Ă, lacrimali, e, adj. Care se referă la lacrimi. ♢ Glandă lacrimală = glandă din cavitatea orbitală care produce lichidul ce umezeşte ochiul. Canal lacrimal = canal prin care lichidul produs de glandele lacrimale se scurge din orbita… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”