glaje

gláje (-ắji), s.f. – 1. Sticlă, geam. – 2. Sticlă, recipient. germ. Glas, săs. glôez (Borcea 190). Se foloseşte numai în Trans., şi, cu sensul 2, în arg. – Der. glăjer, s.m. (persoană care fabrică sau vinde geamuri); glăjerie, s.f. (sticlărie).

Trimis de blaurb, 26.10.2007. Sursa: DER