gigea

GÍGEA adj. invar. (fam.; în limbajul copiilor) Frumos, drăguţ. – Din tc. cici.

Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



GÍGEA adj. v. arătos, chipeş, frumos.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



gígea adj. invar.

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



GÍGEA adv. invar. (în limbajul copiilor) Care place; frumos. /<turc. cici

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



gigea adj. invar. 1. (în limbajul copiilor) spălat, curat; frumos 2. (d. oameni) cumsecade, de treabă, cu care te poţi înţelege (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, Bucureşti, 2006)

Trimis de CristinaDianaN, 22.06.2007. Sursa: Neoficial



gigeá adj. – Frumos, drăguţ. Creaţie spontană din limbajul copiilor, cf. tc. cici (Şeineanu, II, 188). – Der. giugiuli, vb. (a mîngîia, a răsfăţa); giugiuleală (var. giugiulitură), s.f. (mîngîiere); giugea, sf. (Mold., bulgăre, cocoloş), cuvînt care lipseşte din dicţionare; apare la v. I. Popa; pare a indica o înrudire a rădăcinii expresive cu gogă "bulgăre", ca şi gogoli (var. gomoli), vb. (a mîngîia), rezultat din încrucişarea lui gogă cu giugiuli, cf. cocoli; guguli, vb. (a mîngîia, a răsfăţa); gugulea, s.m. (copilaş).

Trimis de blaurb, 24.10.2008. Sursa: DER