- ghiorţăitură
- ghiorţăitúră s. f., g.-d. art. ghiorţăitúrii; pl. ghiorţăitúriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
ghiorţ — interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de cel care bea un lichid cu înghiţituri mari sau de intestinele goale. – Onomatopee. Trimis de gall, 15.06.2002. Sursa: DEX 98 ghiorţ interj. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român