- ghiorţăi
- GHIORŢĂÍ, pers. 3 ghiórţăie, vb. IV. intranz. (pop. şi fam.; despre intestine) A chiorăi. – Ghiorţ + suf. -ăi.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98GHIORŢĂÍ vb. v. chiorăi.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeghiorţăí vb., ind. şi conj. prez. 3 sg. ghiórţăie, imperf. 3 sg. ghiorţăiáTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA GHIORŢĂÍ pers. 3 ghiórţăie 1. tranz. pop. fam. (lichide) A înghiţi cu lăcomie, producând un sunet caracteristic; a bea cu înghiţituri mari, făcând "ghiorţ-ghiorţ". 2. intranz. pop. fam. (despre intestine) A produce un zgomot caracteristic, provocat de mişcarea gazelor în interior; a face "ghiorţ-ghiorţ"; a chiorăi. /ghiorţ + suf. ghiorţăiăiTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.