ghintui

ghintui: GHINTUÍ, ghintuiesc, vb. IV. tranz. 1. A prevedea cu ghinturi (1) ţeava unei arme de foc, a executa ghinturi la o ţeavă a unei arme de foc. 2. A fereca (1) cu ghinturi (2) un buzdugan, o ghioagă etc. – Ghint + suf. -ui.

Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ghintuí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. ghintuiésc, imperf. 3 sg. ghintuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. ghintuiáscă

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A GHINTU//Í ghintuiiésc tranz. 1) (ţevi ale armelor de foc) A înzestra cu ghinturi. 2) (arme albe) A fereca cu ghinturi. /ghint + suf. ghintuiui

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Игры ⚽ Нужна курсовая?

ghintuí — vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. ghintuiésc, imperf. 3 sg. ghintuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. ghintuiáscã … Romanian orthography
ghintuit — GHINTUÍT1, ghintuituri, s.n. Faptul de a ghintui. – v. ghintui. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GHINTUÍT2, Ă, ghintuiţi, te, adj. Care are ghinturi, prevăzut cu ghinturi. – v. ghintui. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
ghintuire — GHINTUÍRE, ghintuiri, s.f. Acţiunea de a ghintui şi rezultatul ei. – v. ghintui. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ghintuíre s. f., g. d. art. ghintuírii; pl. ghintuíri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
ghivent — GHIVÉNT, ghiventuri, s.n. Şanţ elicoidal regulat făcut pe suprafaţa interioară sau exterioară a unei piese cilindrice ori conice, care permite înşurubarea acesteia cu o piesă similară; filet. – Din germ. Gewinde. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias