ghiborţaş — GHIBORŢÁŞ, ghiborţaşi, s.m. Diminutiv al lui ghiborţ. – Ghiborţ + suf. aş. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ghiborţáş s. m., pl. ghiborţáşi Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
ghelci — s. v. ghiborţ, pălămidă de baltă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
ghelmes — GHÉLMES s. v. ghiborţ. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
ghiban — ghibán ( ni), s.m. – Peşte de apă dulce (Perca fluviatilis). bg. giban (DAR). Este dublet al lui biban. – var. ghigorţ, ghiborţ, s.m. (Acerina cernua, peşte de rîu) nu au fost lămurite . Trimis de blaurb, 16.10.2007. Sursa: DER … Dicționar Român
ghigorţ — GHIGÓRŢ, ghigorţi, s.m. v. ghiborţ. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GHIGÓRŢ s. v. baboi, biban. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
ghioagă — GHIOÁGĂ, ghioage, s.f. 1. Armă veche de luptă, alcătuită dintr un fel de ciomag (de lemn sau de fier) cu capătul bombat şi ghintuit. p.gener. Ciomag, bâtă, măciucă. 2. Capătul bombat, de obicei ghintuit, al unei ghioage (1). – et. nec. Trimis de… … Dicționar Român
moş — MOŞ, moşi, s.m. I. 1. Bărbat (mai) în vârstă; unchiaş, moşneag; p. restr. apelativ cu care cineva mai tânăr se adresează unui bărbat mai în vârstă. ♢ Moş Martin sau (rar) moş Ursilă = ursul. ♢ expr. A i veni moş Ene pe la gene = a i se face somn … Dicționar Român
răspăr — RĂSPẮR s.n. 1. (În loc. şi expr.) în răspăr = a) împotriva direcţiei fireşti în care creşte părul pe capul şi pe corpul fiinţelor; b) împotriva direcţiei unui curs de apă sau a unui agent fizic în mişcare; c) potrivnic, ostil; echivoc. În… … Dicționar Român
