făţuială

făţuială: FĂŢUIÁLĂ, făţuieli, s.f. 1. Făţuire. 2. fig. (pop.) Pălmuire; bătaie dată cuiva (peste faţă). 3. (concr.) Strat subţire de mortar, bine netezit, care formează faţa unei tencuieli. [pr.: -ţu-ia-] – Făţui + suf. -eală.

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

FĂŢUIÁLĂ s. 1. v. făţuire. 2. v. lustruire.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

FĂŢUIÁLĂ s. v. geluire, pălmuială, pălmuire, rindelare, rindeluire, rindeluit.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

făţuiálă s. f. (sil. -ţu-ia-), g.-d. art. făţuiélii; pl. făţuiéli

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

FĂŢU//IÁLĂ făţuialăiéli f. 1) v. A FĂŢUI. 2) Strat subţire de mortar cu care se făţuieşte. [Sil. -ţu-ia-] /a făţui + suf. făţuialăeală

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

făţuire — FĂŢUÍRE, făţuiri, s.f. Acţiunea de a făţui şi rezultatul ei; făţuială, făţuit1. – v. făţui. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 FĂŢUÍRE s. 1. v. drişcuire. 2. făţuială, făţuit, netezire, nivelare. (făţuire unui perete.) 3. v.… … Dicționar Român
lustruire — LUSTRUÍRE, lustruiri, s.f. Acţiunea de a (se) lustrui; lustruială. ♦ spec. Operaţie de prelucrare fină, cu ajutorul unor abrazivi, a suprafeţei unor corpuri metalice sau nemetalice, pentru a i da un aspect lucios în vederea înfrumuseţării,… … Dicționar Român
pălmuire — PĂLMUÍRE, pălmuiri, s.f. Acţiunea de a pălmui. – v. pălmui. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PĂLMUÍRE s. pălmuială, (reg.) pălmire, (fig.) cârpire, (pop. fig.) făţuială, făţuire. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
rindeluire — RINDELUÍRE, rindeluiri, s.f. Acţiunea de a rindelui şi rezultatul ei; rindeluit. – v. rindelui. Trimis de RACAI, 22.11.2003. Sursa: DEX 98 RINDELUÍRE s. geluire, rindelare, rindeluit, (pop.) făţuială, făţuire, făţuit. (rindeluire unei… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias