- făcătură
- FĂCĂTÚRĂ, făcături, s.f. (pop.; în superstiţii) Farmec, vrajă (făcută cuiva); mijloc întrebuinţat de vrăjitoare în farmecele sale. – Face + suf. -ătură.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98FĂCĂTÚRĂ s. v. descântec, farmec, magie, vrajă, vrăjitorie.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimefăcătúră s. f., g.-d. art. făcătúrii; pl. făcătúriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficFĂCĂTÚR//Ă făcăturăi f. pop. Procedeu magic căruia i se atribuie însuşiri supranaturale; vrăjitorie; fermecătorie. /a face + suf. făcăturăăturăTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.