- fârtăţi
- fârtăţí, fârtăţésc, vb. IV (pop., înv.) 1. a considera pe cineva "fârtat" (frate-de-cruce). 2. (refl.) a se înfrăţi.Trimis de blaurb, 11.12.2008. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
fârtat — FÂRTÁT, fârtaţi, s.m. (pop.) Prieten nedespărţit al cuiva, legat de el prin jurământ până la moarte; frate de cruce. ♦ Tovarăş, ortac. ♦ Termen cu care se adresează cineva unui prieten sau cuiva căruia ţine să i arate prietenie. [var.: fărtát s.m … Dicționar Român