- fugărire
- FUGĂRÍRE, fugăriri, s.f. Acţiunea de a (se) fugări şi rezultatul ei. – v. fugări.Trimis de zaraza_joe, 13.09.2007. Sursa: DEX '98FUGĂRÍRE s. hăituială, hăituire, urmărire. (fugărire cuiva pentru a-l prinde.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimefugăríre s. f., g.-d. art. fugărírii; pl. fugăríriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.