frână

frână
FRẤNĂ, frâne, s.f. Dispozitiv folosit pentru încetinirea vitezei sau pentru oprirea mişcării unui vehicul. ♦ fig. Ceea ce ţine în loc cursul sau dezvoltarea unui proces în desfăşurare, a unei acţiuni, a unui sentiment etc.; piedică, obstacol. – Din fr. frein (după frâne, pl. lui frâu).
Trimis de zaraza_joe, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

FRÂNĂ s. v. obstacol, piedică.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

frână s. f., g.-d. art. frânei; pl. frâne
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

FRÂN//Ă frânăe f. 1) Dispozitiv pentru micşorarea vitezei sau oprirea unui vehicul. 2) fig. Factor care zădărniceşte desfăşurarea unui proces sau a unei acţiuni. [G.-D. frânei] /<fr. frein
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

FRÂNĂ s.f. Aparat adaptat la un vehicul pentru a-i micşora viteza sau a-l opri din mers. ♦ (fig.) Ceea ce opreşte, încetineşte, îngreuiază o acţiune, un proces etc. [După fr. frein].
Trimis de LauraGellner, 26.06.2006. Sursa: DN

FRÂ'NĂ s. f. dispozitiv adaptat la un vehicul pentru a-i micşora sau opri viteza. ♢ (fig.) ceea ce opreşte, încetineşte o acţiune, un proces etc. (după fr. frein)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • frâna — FRÂNÁ, frânez, vb. I. tranz. A încetini sau a opri mersul unui vehicul cu ajutorul frânei. ♦ fig. A ţine în loc, a împiedica, a opri dezvoltarea, cursul sau manifestarea unei acţiuni, a unui proces, a unui sentiment. – Din fr. freiner (după frână …   Dicționar Român

  • Frana — ist der Name von Javier Frana (* 1966), argentinischer Tennisspieler Meister Frana, mittelalterlicher Buchmaler Fráňa Šrámek (1877–1952), tschechoslowakischer Schriftsteller Diese Seite ist eine Begriffsklärung zur U …   Deutsch Wikipedia

  • Frana —   [italienisch] die, , ein Erdrutsch, Bergrutsch. * * * Fra|na, die; , Frane [...nə; ital. frana, viell. zu lat. vorago = Abgrund, zu: vorare = verschlingen] (Geol.): Erdrutsch [im Apennin] …   Universal-Lexikon

  • frană — FRÁNĂ s.f. (geol.) Alunecare de teren în formă de cuib. [< fr. frana]. Trimis de LauraGellner, 02.04.2005. Sursa: DN …   Dicționar Român

  • frana — s.f. [prob. lat. fragĭna, der. di frangĕre rompere ]. 1. (geol.) [distacco dai versanti montuosi, con conseguente discesa in basso, di masse di materiali rocciosi] ▶◀ cedimento, smottamento. 2. (fig.) a. [situazione di improvviso e totale… …   Enciclopedia Italiana

  • frana — frà·na s.f. AU 1. distacco o caduta di rocce o masse di terra lungo terreni in pendio, favorita dall azione erosiva delle acque Sinonimi: cedimento, crollo, rovina, scoscendimento, smottamento. 2a. la massa di detriti che precipita a valle e si… …   Dizionario italiano

  • Fräna — Wappen Karte …   Deutsch Wikipedia

  • frana — {{hw}}{{frana}}{{/hw}}s. f. 1 Distacco e scivolamento di terreno o di roccia lungo un pendio | (est.) Materiale franato. 2 (fig.) Crollo, rovina, fallimento: frana economica | (fam., scherz.) Persona che combina sempre guai. ETIMOLOGIA: dal lat.… …   Enciclopedia di italiano

  • Frana — Fra|na die; , Frane <aus gleichbed. it. frana, dies vermutlich aus lat. vorago »Abgrund« zu vorare »verschlingen«> Erdrutsch [im Apennin] (Geol.) …   Das große Fremdwörterbuch

  • Frana (Buchmaler) — Frana (tsch. Fráňa) ist der Name vom einem der Buchmaler in Prag, die um 1400 die Wenzelsbibel ausgemalt haben[1]. Frana ist neben Kuthner der einzige dieser Maler, der einige wenige Teile seines Werks an dieser Prachtbibel unauffällig signiert… …   Deutsch Wikipedia

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”