- anamneză
- ANAMNÉZĂ s.f. 1. Reamintire a ideilor pe care sufletul le-ar fi cunoscut într-o existenţă anterioară. 2. Totalitatea datelor pe care medicul le capătă interogând bolnavul cu privire la apariţia şi evoluţia bolii de care suferă, la antecedentele ei etc. – Din fr. anamnèse.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98anamnéză s. f. (sil. mf. -mne-), g.-d. art. anamnézeiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficANAMNÉZĂ f. Descriere a antecedentelor unei boli de care a suferit un bolnav. /<fr. anamneseTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXANAMNÉZĂ1 s.f. (med.) Descriere a antecedentelor unei boli, înşirare a bolilor de care a suferit un bolnav. [< fr. anamnèse, cf. gr. ana – înainte, mnesis – memorie].Trimis de LauraGellner, 29.10.2004. Sursa: DNANAMNÉZĂ2 s.f. 1. (La Platon) Amintire a ideilor pe care sufletul le-ar fi contemplat în existenţa sa antepământeană. 2. Rugăciune care se face în timpul unei mise la catolici. [< fr., gr. anamnesis].Trimis de LauraGellner, 29.10.2004. Sursa: DNANAMNÉZĂ s. f. 1. (la Platon) explicare a cunoaşterii prin reamintirea ideilor pe care sufletul le-ar fi contemplat într-o existenţă anterioară. 2. rugăciune care se face în timpul unei mise la catolici. 3. totalitatea antecedentelor unei boli, obţinute de medic prin interogarea bolnavului. (< fr. anamnèse, gr. anamnesis)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.