fosforescent — fos|fo|res|cent Mot Agut Adjectiu invariable … Diccionari Català-Català
fosforescént — adj. m., pl. fosforescénţi; f. sg. fosforescéntã, pl. fosforescénte … Romanian orthography
fosforic — FOSFÓRIC, Ă, fosforici, ce, adj. 1. (În sintagma) Acid fosforic = acid oxigenat al fosforului, întrebuinţat la obţinerea de îngrăşăminte mixte, la acidularea unor băuturi răcoritoare etc. 2. fig. Luminos, strălucitor, fosforescent. – Din fr.… … Dicționar Român
noctiluca — NOCTILÚCA s.m. Protozoar marin cu corpul sferic, prevăzut cu un flagel fosforescent. [< lat. noctiluca miliaris, cf. fr. noctiluque]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN NOCTILÚCA s. m. protozoar marin, sferic, prevăzut cu un… … Dicționar Român
calamină — CALAMÍNĂ, calamine, s.f. Reziduu de cărbune provenit din arderea combustibilului într un motor cu ardere internă, care se depune pe pereţi, pe bujii etc., provocând perturbaţii în funcţionarea motorului. – Din fr. calamine. Trimis de viorelgrosu … Dicționar Român
fosfo — FOSF(O) /FOSFOR(O) elem. fosfor, fosforescent, luminos . (< fr., engl. phosph/o/ , phosphor/o/ , cf. gr. phosphoros, luminos) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
fosforescenţă — FOSFORESCÉNŢĂ, fosforescenţe, s.f. Proprietate a unor compuşi chimici de a emite lumină când absorb sau după ce au absorbit radiaţii luminoase ultraviolete sau corpusculare; calitatea de a lumina în întuneric; p. ext. sclipire. – Din fr.… … Dicționar Român
fosforografie — FOSFOROGRAFÍE s. f. metodă de reproducere a obiectelor şi spectrelor în lumină infraroşie cu ajutorul unui ecran fosforescent. (< fr. phosphorographie) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
glonţ — GLONŢ, gloanţe, s.n. Mic proiectil de oţel, de aramă sau de plumb, pentru unele arme de foc. ♦ (Adverbial) Extrem de repede. Se duce glonţ. [var.: glónte s.n.] – et. nec. Trimis de gall, 25.10.2007. Sursa: DEX 98 GLONŢ s. 1. v. cartuş. 2.… … Dicționar Român
luminos — ≠ întunecat, întunecos, obscur Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime LUMINÓS adj. 1. v. strălucitor. 2. scânteietor, strălucitor, (înv. şi reg.) vederos, (reg,) stelos. (Un astru luminos.) 3. v. senin. 4. radios, strălucitor. (O… … Dicționar Român
