- fortifica
- FORTIFICÁ, fortífic, vb. I. 1. tranz. şi refl. A face ca organismul să fie mai puternic, mai rezistent; a (se) întări, a (se) oţeli. 2. tranz. A întări un loc prin lucrări de fortificaţie. – Din lat. fortificare, fr. fortifier.Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX '98A (se) fortifica ≠ a (se) ramoliTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeA fortifica ≠ a slăbiTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeA se fortifica ≠ a se ramoli, ase hârbui, a slăbiTrimis de siveco, 19.09.2007. Sursa: AntonimeFORTIFICÁ vb. 1. (mil.) a (se) întări, (rar) a (se) retranşa, (înv.) a (se) întemeia. (A fortifica un loc, un oraş.) 2. a (se) întări, (fig.) a (se) căli, a (se) oţeli. (S-a fortifica în lupte.) 3. v. întrema.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimefortificá vb., ind. prez. 1 sg. fortífic, 3 sg. şi pl. fortífică, imperf. 3 sg. fortificá; conj. prez. 3 sg. şi pl. fortíficeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA FORTIFICÁ fortífic tranz. 1) (localităţi, linii de luptă etc.) A înzestra cu fortificaţii. 2) A face să capete forţe fizice sau morale; a face mai puternic. /<fr. fortifier, lat. fortificareTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXFORTIFICÁ vb. I. 1. tr., refl. A întări, a oţeli (un organism). 2. tr. A întări cu fortificaţii (un oraş, o linie de luptă etc.). [P.i. fortífic, 3,6 -că. / < fr. fortifier, it., lat. fortificare < fortis – puternic, facere – a face].Trimis de LauraGellner, 25.06.2006. Sursa: DNFORTIFICÁ vb. I. tr. a întări, a consolida cu fortificaţii (un oraş, o linie de luptă etc.). II. tr., refl. a (se) întări, a prinde putere; a (se) fortifia. (< fr. fortifier, lat. fortificare)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.