farf — – Rădăcină expresivă, bazată pe consonanţa f r f (şi la formele fîrf , forf ), şi care pare a evoca ideea de a bolborosi, cf. fîlfîi. cf. Iordan, BF, II, 190. Der. fîrfăli, vb. refl. (Banat, a se lăuda, a se fuduli); fîrfală, s.m. (persoană… … Dicționar Român
forăi — FORĂÍ, pers. 3 fórăie, vb. IV. intranz. (Despre animale) a sufla cu forţă aer pe nări, a respira zgomotos; a sforăi. – Formaţie onomatopeică (onomatopee). Trimis de zaraza joe, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 FORĂÍ vb. v. sforăi. Trimis de siveco, 13 … Dicționar Român
fâsâi — FÂSÂÍ, fấsâi, vb. IV. intranz. 1. (Despre gaze) A produce un zgomot şuierător şi surd la ieşirea cu presiune printr un orificiu strâmt. 2. (Despre unele fiinţe) A sufla (pe nas) cu putere, a scoate (pe nas) sunete şuierătoare. Gâscanul fâsâie.… … Dicționar Român