fonotecare

FONOTECÁRE, fonotecări, s.f. Selecţionare şi racordare a părţilor utile ale fonogramelor înregistrate pe bandă de magnetofon sau pe film cinematografic. – Din fonoteca.

Trimis de zaraza_joe, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



fonotecáre s. f., g.-d. art. fonotecării; pl. fonotecări

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



FONOTECÁRE s.f. Selecţionarea părţii utile a înregistrărilor efectuate pe benzi de magnetofon sau pe pelicule cinematografice. [< fonotecă].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN



FONOTECÁRE s. f. selecţionare (pentru fonotecă) a părţii utile a înregistrărilor efectuate pe benzi de magnetofon sau pe pelicule cinematografice. (< fonotecă)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN