- fofeze
- FOFÉZE s. pl. v. butuci, plazuri, tălpi.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
fofează — FOFEÁZĂ, fofeze, s.f. Nume dat mai multor obiecte în formă de aripă sau de braţ: a) aripa unei ferestre, a unei uşi sau a unei porţi; b) fiecare dintre braţele care poartă scaunele unui scrânciob; c) fiecare dintre aripile unei mori de vânt; d)… … Dicționar Român
fofelniţă — FOFÉLNIŢĂ, fofelniţe, s.f. 1. Fiecare dintre cele două stinghii încrucişate ale vârtelniţei, pe care sunt aşezate cele patru fofeze. 2. Cuţitul meliţei. 3. fig. Gură (ca organ al vorbirii). – Fofează + suf. elniţă. cf. v â r t e l n i ţ ă. Trimis … Dicționar Român
fofeázã — s. f., g. d. art. fofézei; pl. foféze … Romanian orthography
butuc — BUTÚC, butuci, s.m. 1. Bucată dintr un trunchi de copac tăiat şi curăţat de crengi; butură. ♦ Bucată groasă de lemn de foc; buştean, buturugă. ♢ expr. (Adverbial) A lega (pe cineva) butuc = a lega (pe cineva) astfel încât să nu mai poată mişca; a … Dicționar Român
răscruce — RĂSCRÚCE, răscruci, s.f. 1. Loc unde se încrucişează sau de unde se separă două sau mai multe drumuri; răspântie. ♢ (pop.) Răscrucile cerului = punctul de pe bolta cerească în care se află Soarele la amiază; zenit. ♢ loc. adj. şi adv. În răscruce … Dicționar Român
talpă — TÁLPĂ, tălpi, s.f. 1. 1. Partea inferioară a labei piciorului; la om şi la unele animale, de la degete până la călcâi, care vine în atingere cu pământul şi pe care se sprijină corpul. ♢ expr. A o apuca la talpă sau a şi lua tălpile la spinare = a … Dicționar Român