focuşor

focuşor
FOCUŞÓR, focuşoare, s.n. Diminutiv al lui foc1 (I 1); foculeţ. [var.: focşór s.n.] – Foc1 + suf. -uşor.
Trimis de zaraza_joe, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

FOCUŞÓR s. v. foculeţ.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

focuşór s. n., pl. focuşoáre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • foculeţ — FOCULÉŢ, foculeţe, s.n. Focuşor. – Foc1 + suf. uleţ. Trimis de zaraza joe, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  FOCULÉŢ s. focuşor. (Au făcut un foculeţ.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  foculéţ s. n., pl. foculéţe Trimis de siveco, 10.08 …   Dicționar Român

  • focşor — FOCŞÓR s.n. v. focuşor. Trimis de zaraza joe, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  FOCŞÓR s. v. scânteioară, scânteiuţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”