foculeţ

foculeţ
FOCULÉŢ, foculeţe, s.n. Focuşor. – Foc1 + suf. -uleţ.
Trimis de zaraza_joe, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

FOCULÉŢ s. focuşor. (Au făcut un foculeţ.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

foculéţ s. n., pl. foculéţe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • focuşor — FOCUŞÓR, focuşoare, s.n. Diminutiv al lui foc1 (I 1); foculeţ. [var.: focşór s.n.] – Foc1 + suf. uşor. Trimis de zaraza joe, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  FOCUŞÓR s. v. foculeţ. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”