flutura — FLUTURÁ, flútur, vb. I. 1. intranz. (Despre insecte, păsări etc.) A mişca, a bate din aripi; p. ext. a zbura. 2. intranz. (Despre steaguri, haine, plete etc.) A se mişca, a se legăna în vânt; a fâlfâi. 3. intranz. (reg.; cu determinările din cap… … Dicționar Român
fluşturatic — FLUŞTURÁTIC, Ă, fluşturatici, ce, adj., s.m. şi f. (Om) nestatornic, nebunatic, zvăpăiat; uşuratic, fluturatic. [var.: fluşturátec, ă adj] – Fluştura + suf. atic. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 FLUŞTURÁTIC adj. 1. v … Dicționar Român
fâş — FÂŞ1 interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită zgomotul produs de mişcarea frunzelor, a hârtiei etc. – Onomatopee. Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX 98 FÂŞ2, fâşuri, s.n. 1. Material impermeabil subţire, folosit pentru confecţionarea… … Dicționar Român