amăreală

amăreală
AMĂREÁLĂ, amăreli, s.f. 1. (Proprietarea de a avea un) gust amar; amărăciune. ♢ Amăreala merelor şi perelor = boală a fructelor de măr şi păr, manifestată prin apariţia pe aceasta a unor pete în dreptul cărora carnea fructului respectiv capătă un gust amar. 2. Mică plantă erbacee cu flori albastre, roşii sau (rar) albe, dispuse în raceme, cu fructe capsule, întrebuinţată, pentru proprietăţile sale expectorante, contra afecţiunilor pulmonare (Polygala vulgaris); şopârliţă. – Amârî + suf. -eală.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

AMĂREÁLĂ s. 1. amărăciune. (amăreală pelinului.) 2. (bot.; Polygala) (livr.) poligală. 3. (bot.; Polygala comosa) (reg.) şopârliţă. 4. (bot.; Polygala vulgaris) (reg.) şerpăriţă, şerpânţă, şopârliţă.
Trimis de siveco, 02.04.2005. Sursa: Sinonime

amăreálă s. f., g.-d. art. amărélii; pl. amăréli
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

AMĂR//EÁLĂ amărealăéli f. Gust amar. /a amărî + suf. amărealăeală
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

amăreală s.f. sg. tristeţe, necaz (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
Trimis de blaurb, 19.07.2007. Sursa: Neoficial

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • amãreálã — s. f., g. d. art. amãrélii; pl. amãréli …   Romanian orthography

  • amărăciune — AMĂRĂCIÚNE, amărăciuni, s.f. 1. Mâhnire, tristeţe; amărâre. 2. (Rar) Amăreală (1). – Amar + suf. ăciune. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  AMĂRĂCIÚNE s. 1. amăreală. (amărăciune pelinului.) 2. v. mâhnire. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • amar — AMÁR, Ă, amari, e, adj., s.n. 1. adj. (Despre alimente, băuturi etc.) Care are gustul fierii, pelinului, chininei; (despre gust) ca al fierii, pelinului, chininei. 2. fig. Chinuitor, dureros; trist, necăjit. ♢ expr. Pâine amară = mijloace de… …   Dicționar Român

  • amărăluţă — AMĂRĂLÚŢĂ, amărăluţe s.f. Mică plantă erbacee cu frunzele ascuţite şi cu flori mici, galbene aurii, care conţin un suc amar cu proprietăţi tonice (Cicendia filiformis). – Amăreală + suf. uţă. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • lupulină — lupulínă s. f., g. d. art. lupulínei Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  LUPULÍNĂ s.f. Pulbere galbenă care se găseşte în hamei şi care dă aroma şi amăreala berii. [< fr. lupuline]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007.… …   Dicționar Român

  • poligală — POLIGÁLĂ, poligale, s.f. (bot.) Amăreală. – Din fr. polygale, lat. polygala. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  POLIGÁLĂ s. v. amăreală. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  poligálă s …   Dicționar Român

  • şopârliţă — ŞOPÂRLÍŢĂ, şopârliţe, s.f. 1. Diminutiv al lui şopârlă. 2. Numele mai multor plante erbacee cu flori azurii sau albastre dispuse în ciorchine, întrebuinţate în medicină (Veronica). 3. (bot.) Amăreală (2). – Şopârlă + suf. iţă. Trimis de… …   Dicționar Român

  • seceruică — SECERÚICĂ s. v. secerea. Trimis de siveco, 03.05.2008. Sursa: Sinonime  secerúică, secerúici şi secerúice, s.f. 1. (pop.) seceră mică, secerea, secerăţică. 2. (reg.; la pl.) numele a două plante erbacee: a) iarbă lăptoasă. b) amăreală. 3. (reg.) …   Dicționar Român

  • înălbire — ÎNĂLBÍRE, înălbiri, s.f. Acţiunea de a (se) înălbi şi rezultatul ei; înălbit1. ♦ (hort.) Creştere forţată a unor legume la întuneric pentru a obţine frunze şi peţioluri de culoare albă gălbuie, lipsite de amăreală. – v. înălbi. Trimis de valeriu …   Dicționar Român

  • şerpariţă — ŞERPÁRIŢĂ s. v. amăreală, mama pădurii, răculeţ, şoaldină. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  şerpáriţă s. f., g. d. art. şerpáriţei; pl. şerpáriţe Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  ŞerpÁrIŢ//Ă şerpariţăe f …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”