ferestruí — vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. ferestruiésc, imperf. 3 sg. ferestruiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. ferestruiáscã … Romanian orthography
ferestruie — FERESTRÚIE, ferestrui, s.f. Ferestruică. [var.: ferestúie, ferăstrúie s.f.] – Fereastră + suf. uie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 FERESTRÚIE s. ferestruică. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime ferestrúie s. f … Dicționar Român
ferestruire — FERESTRUÍRE, ferestruiri, s.f. Acţiunea de a ferestrui şi rezultatul ei. [var.: ferestuíre, ferăstruíre s.f.] – v. ferestrui. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ferestruíre s. f., g. d. art. ferestruírii Trimis de siveco,… … Dicționar Român
cerestui — cerestuí, cerestuiésc, vb. IV (reg.) a ferestrui. Trimis de blaurb, 11.12.2008. Sursa: DAR … Dicționar Român
ferestruit — FERESTRUÍT, Ă, ferestruiţi, te, adj. Crestat, tăiat, retezat cu ferăstrăul. [var.: ferestuít, ă, ferăstruít, ă adj.] – v. ferestrui. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
ferestui — FERESTUÍ vb. IV v. ferestrui. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
ferăstrui — FERĂSTRUÍ vb. IV v. ferestrui. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
ferăstrău — FERĂSTRẮU, ferăstraie, s.n. 1. Unealtă sau maşină unealtă prevăzută cu o lamă, o bandă sau un disc de oţel (cu dinţi ascuţiţi), pusă în mişcare manual sau pe cale mecanică şi folosită pentru tăiatul unor materiale (lemne, metale etc.). 2.… … Dicționar Român
