- feciorandru
- FECIORÁNDRU, feciorandri, s.m. (Rar) Fecioraş. – Din fecior + suf. -andru.Trimis de gall, 27.03.2008. Sursa: DLRM
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
fecior — FECIÓR, feciori, s.m. 1. Fiu; băiat (în raport cu părinţii săi). 2. Bărbat tânăr, neînsurat; flăcău. 3. Servitor la casele boiereşti; valet, camerier, lacheu. ♢ Fecior boieresc = slujbaş pe moşia unui boier, care supraveghea munca la câmp; vătaf … Dicționar Român