- extinctor
- EXTINCTÓR, -OÁRE, extinctori, -oare, adj., s.n. 1. adj. Care are proprietatea de a stinge. 2. s.n. Aparat care serveşte la stingerea incendiilor; stingător. – Din fr. extincteur, lat. extinctor, -oris.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98EXTINCTÓR s. v. stingător.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeextinctór adj. m. (sil. -tinc-), pl. extinctóri; f. sg. şi pl. extinctoáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficextinctór s. n. (sil. -tinc-), pl. extinctoáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficEXTINCT//ÓR extinctoroáre n. Aparat pentru stingerea incendiilor; stingător. [Sil. ex-tinc-tor] /<fr. extincteur, lat. extinctor, extinctororisTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXEXTINCTÓR, -OÁRE adj., s.n. (Aparat) pentru stingerea incendiilor; stingător. [< fr. extincteur].Trimis de LauraGellner, 17.06.2006. Sursa: DNEXTINCTÓR, -OÁRE I. adj. care are proprietatea de a stinge. II. s. n. stingător de incendii. (< fr. extincteur, lat. extinctor)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.