- expatria
- EXPATRIÁ, expatriez, vb. I. refl. A emigra. [pr.: -tri-a] – Din fr. expatrier.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98A (se) expatria ≠ a (se) repatriaTrimis de siveco, 01.10.2007. Sursa: AntonimeA expatria ≠ a repatriaTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeEXPATRIÁ vb. v. emigra.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeexpatriá vb. (sil. -tri-a), ind. prez. 1 sg. expatriéz, 3 sg. şi pl. expatriáză, 1 pl. expatriém (sil. -tri-em); conj. prez. 3 sg. şi pl. expatriéze; ger. expatriínd (sil. -tri-ind)Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA SE EXPATRI//Á mă expatriaéz intranz. A părăsi patria, stabilindu-se în altă ţară; a emigra. [Sil. ex-pa-tri-a] /<fr. expatrierTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXEXPATRIÁ vb. I. refl. A emigra. [pron. -tri-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. expatrier, cf. lat. ex – afară, patria – patrie].Trimis de LauraGellner, 13.06.2006. Sursa: DNEXPATRIÁ vb. refl. a emigra. (< fr. séxpatrier)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.