- emigra
- EMIGRÁ, emigrez, vb. I. intranz. A pleca din patrie şi a se stabili (definitiv sau temporar) în altă ţară; a se expatria. – Din fr. émigrer, lat. emigrare.Trimis de cata, 10.03.2004. Sursa: DEX '98A emigra ≠ a se repatriaTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeEMIGRÁ vb. a se expatria, a pribegi, (înv. şi livr.) a se desţăra, (înv.) a se înstrăina. (A fost nevoit să emigra.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeemigrá (a pleca din patrie şi a se stabili în altă ţară) vb. (sil. -gra), ind. prez. 1 sg. emigréz, 3 sg. şi pl. emigreázăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA EMIGR//Á emigraéz intranz. A părăsi patria pentru a se stabili în altă ţară; a se expatria. [Sil. e-mi-gra] /<fr. émigrer, lat. emigrareTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXEMIGRÁ vb. I. intr. A-şi părăsi locul de baştină, ţara, pentru a se stabili în altă ţară. [< fr. émigrer, it., lat. emigrare < lat ex – afară, migrare – a se duce].Trimis de LauraGellner, 29.05.2006. Sursa: DNEMIGRÁ vb. intr. a părăsi propria ţară pentru a se stabili definitiv într-o ţară străină; a se expatria. (< fr. émigrer, lat. emigrare)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.