- exigent
- EXIGÉNT, -Ă, exigenţi, -te, adj. Care pretinde multă grijă, stricteţe, corectitudine de la alţii (şi de la sine însuşi) în privinţa îndeplinirii unei datorii; pretenţios. – Din. fr. exigeant, lat. exigens, -ntis.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98Exigent ≠ indulgent, tolerant, liberal, îngăduitorTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeEXIGÉNT adj. 1. pretenţios, riguros, sever, (rar) pretensiv. (Un profesor exigent.) 2. v. conştiincios.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeexigént adj. m., pl. exigénţi; f. sg. exigéntă, pl. exigénteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficEXIGÉN//T exigenttă (exigentţi, exigentte) 1) (despre persoane şi despre manifestările lor) Care se caracterizează prin lipsă de indulgenţă; aspru; dur; sever. 2) Care manifestă grijă sporită şi corectitudine în îndeplinirea anumitor obligaţii sau în realizarea lucrurilor. /<fr. exigeant, lat. exigens, exigentntisTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXEXIGÉNT, -Ă adj. Care cere multă grijă, multă atenţie, care pretinde îndeplinirea strictă a datoriei; pretenţios. [cf. fr. exigeant, lat. exigens].Trimis de LauraGellner, 13.06.2006. Sursa: DNEXIGÉNT, -Ă adj. care necesită multă grijă, stricteţe; pretenţios, sever; exiguu (1). (< fr. exigeant, lat. exigens)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.