exerciţiu

exerciţiu
EXERCÍŢIU, exerciţii, s.n. 1. Acţiune fizică sau intelectuală, făcută sistematic şi repetat, în scopul dobândirii sau perfecţionării unor deprinderi sau îndemânări. ♦ Instruire a militarilor pentru mânuirea armelor şi executarea acţiunilor de luptă. ♦ Temă servind ca mijloc pentru dobândirea sau dezvoltarea îndemânării, cunoştinţelor etc. într-un anumit domeniu. 2. (Despre un funcţionar, o persoană oficială; în sintagma) în exerciţiul funcţiunii = în timpul îndeplinirii sarcinilor de serviciu. 3. (Ec.; în sintagma) Exerciţiu bugetar = perioadă de timp, de obicei de un an, pentru care se întocmeşte şi se execută bugetul unui stat. [pr.: eg-zer-] – Din fr. exercice, lat. exercitium.
Trimis de romac, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

EXERCÍŢIU s. v. practică.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

exercíţiu s. n. [-ţiu pron. -ţiu, x pron. gz], art. exercíţiul; pl. exercíţii, art. exercíţiile (sil. -ţi-i-)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

EXERCÍŢI//U exerciţiui n. 1) Activitate desfăşurată sistematic cu scopul formării sau perfecţionării anumitor deprinderii. 2) Instruire a militarilor în vederea însuşirii artei militare. 3) Ansamblu de acţiuni sau mişcări pentru dobândirea sau dezvoltarea îndemânării, cunoştinţelor etc. într-un anumit domeniu. exerciţiui algebrice. 4) Temă dată elevilor pentru a controla şi a consolida cunoştinţele dobândite. 5): În exerciţiuul funcţiunii în timpul sau în cadrul serviciului legal (al unui funcţionar sau al unei persoane oficiale). /<fr. exercice, lat. exercitium
Trimis de siveco, 04.05.2008. Sursa: NODEX

EXERCÍŢIU s.n. 1. (De obicei la pl.) Acţiune fizică sau intelectuală, repetată, făcută pentru a dobândi sau a forma anumite deprinderi, abilităţi etc. ♦ Mică piesă vocală sau instrumentală creată în scopul de a obişnui pe cel care învaţă să cânte sau pe cel ce studiază un instrument muzical cu o anumită problemă tehnică. ♦ Instruire a militarilor pentru a învăţa deprinderea mânuirii armelor şi a modului de a lupta. ♦ Temă dată şcolarilor spre a-i familiariza cu unele materii. 2. Exercitare, îndeplinire. ♦ Exerciţiu bugetar = perioadă de un an pentru care se efectuează toate operaţiile relative la bugetul unui stat; an bugetar. ♢ În exerciţiul funcţiunii = în timpul serviciului legal. [pron. -ţiu, pl. -ii. / cf. lat. exercitium, fr. exercice].
Trimis de LauraGellner, 19.03.2005. Sursa: DN

EXERCÍŢIU s. n. 1. activitate fizică sau intelectuală, repetată sistematic, spre a dobândi sau a forma anumite deprinderi, abilităţi etc. ♢ mică piesă vocală sau instrumentală în scopul dezvoltării deprinderilor tehnice. ♢ metodă de instruire a militarilor pentru formarea unor deprinderi sau însuşirea modului de a lupta. ♢ temă dată elevilor spre a-i familiariza cu unele cunoştinţe predate. 2. exercitare, îndeplinire. o exerciţiu bugetar = perioadă de un an pentru care se efectuează toate operaţiile relative la bugetul unui stat; an bugetar. o în exerciţiul funcţiunii = în timpul sau în cadrul serviciului legal. (< fr. exercice, lat. exercitium)
Trimis de raduborza, 02.12.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • exercíţiu — s. n. [ ţiu pron. ţìu, x pron. gz], art. exercíţiul; pl. exercíţii, art. exercíţiile (sil. ţi i ) …   Romanian orthography

  • acrobaţie — ACROBAŢÍE, (1) acrobaţii, s.f. 1. Exerciţiu dificil de echilibristică, de gimnastică etc. ♦ fig. (La pl.) Sforţări neobişnuite pentru a ieşi dintr o situaţie grea, dintr o încurcătură. 2. Arta sau profesiunea acrobatului. – Din fr. acrobatie.… …   Dicționar Român

  • antrenament — ANTRENAMÉNT, antrenamente, s.n. 1. Proces complex şi sistematic de pregătire a unui sportiv, a unui cal etc. pentru a avea o bună comportare în competiţiile sportive, în scopul obţinerii unor performanţe. 2. Exerciţiu metodic la care este supus… …   Dicționar Român

  • bugetar — BUGETÁR, Ă, bugetari, e, adj. Care aparţine bugetului1, privitor la buget1, prevăzut în buget1, de buget 1. ♢ Instituţie bugetară = instituţie ale cărei cheltuieli sunt acoperite în întregime sau parţial de la buget1. An (sau exerciţiu) bugetar …   Dicționar Român

  • mustră — MÚSTRĂ2 s.f. v. mostră. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MÚSTRĂ1, mustre, s.f. (înv. şi pop.) Exerciţiu militar; instrucţie; manevră. [var.: mústru, múştru s.n.] – Din pol …   Dicționar Român

  • asalt — ASÁLT, asalturi, s.n. 1. Atac (militar) decisiv pentru cucerirea unui loc întărit, a unui obiectiv sau pentru a sparge rezistenţa inamicului. ♢ loc. vb. A da asalt = a ataca; a năvăli. ♢ expr. A lua cu asalt = a cuceri printr un atac hotărâtor. ♦ …   Dicționar Român

  • cambre — CAMBRÉ, cambreuri, s.n. Exerciţiu gimnastic (de balet), lent, cu flexiuni înainte, înapoi şi laterale ale corpului. – Din fr. cambré. Trimis de tavilis, 24.05.2002. Sursa: DEX 98  cambré s. n., pl. cambréuri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • pancraţiu — PANCRÁŢIU, pancraţii, s.n. Probă atletică la vechii greci, constând în trântă şi pugilat. – Din fr. pancrace. Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX 98  pancráţiu s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  PANCRÁŢIU s.n …   Dicționar Român

  • solfegiu — SOLFÉGIU, solfegii, s.n. Mică piesă muzicală fără cuvinte, compusă în vederea exerciţiilor; exerciţiu vocal executat fără cuvinte, menit să dezvolte auzul şi deprinderea de a citi notele muzicale. – Din it. solfeggio. Trimis de LauraGellner,… …   Dicționar Român

  • vocaliză — VOCALÍZĂ, vocalize, s.f. 1. Executare a unui text muzical vocal (cu caracter de exerciţiu) prin înlocuirea denumirii notelor cu vocale, de preferinţă a sau o. 2. Piesă muzicală fără cuvinte, uneori cu caracter de virtuozitate. – Din fr. vocalise …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”