- excluziune
- EXCLUZIÚNE, excluziuni, s.f. 1. Excludere, interdicţie. 2. (log.) Relaţie care există între două propoziţii care nu pot fi valabile împreună. [pr.: -zi-u-] – Din fr. exclusion.Trimis de ionel_bufu, 16.06.2004. Sursa: DEX '98EXCLUZIÚNE s. v. interdicţie, interzicere, prohibire, prohibiţie.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeexcluziúne s. f. (sil. -zi-u-), g.-d. art. excluziúnii; pl. excluziúniTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficEXCLUZIÚNE s.f. 1. (Liv.) Excludere, interdicţie. ♢ (fiz.) Principiul excluziunii = principiu potrivit căruia într-un sistem cuantic nu pot exista doi fermioni care să aibă simultan acelaşi ansamblu de numere cuantice. 2. (log.) Relaţie între două propoziţii care nu pot fi simultan adevărate. [pron. -zi-u-, var. esclusiune, exclusie, exclusiune s.f. / < fr. exclusion].Trimis de LauraGellner, 19.03.2005. Sursa: DNEXCLUZIÚNE s. f. 1. excludere, interdicţie. o (fiz.) principiul ĩi = principiu potrivit căruia într-un sistem cuantic nu pot exista doi fermioni care să aibă simultan acelaşi ansamblu de numere cuantice. 2. (log.) relaţie între două propoziţii care nu pot fi simultan adevărate. (< fr. exclusion)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.