- esenţial
- ESENŢIÁL, -Ă, esenţiali, -e, adj. Care constituie partea cea mai importantă a unei probleme sau a unui lucru; care ţine de esenţă (1), privitor la esenţă; de prim ordin, fundamental, principal. [pr.: -ţi-al] – Din fr. essentiel, lat. essentialis.Trimis de LauraGellner, 12.11.2005. Sursa: DEX '98Esenţial ≠ neesenţial, secundarTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeESENŢIÁL adj. 1. adânc, capital, considerabil, crucial, decisiv, fundamental, hotărâtor, important, însemnat, organic, primordial, profund, radical, serios, structural, substanţial, vital, (livr.) cardinal, major, nodal, (rar) temeinic. (Prefaceri esenţial.) 2. v. elementar.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeesenţiál adj. m. (sil. -ţi-al), pl. esenţiáli; f. sg. esenţiálă, pl. esenţiáleTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficESENŢIÁL esenţială (esenţiali, esenţiale) 1) Care ţine de esenţă; care constituie esenţa unui fenomen sau a unui lucru; radical; elementar. 2) Care este de primă importanţă; foarte important; principial; substanţial; primordial; cardinal; fundamental. [Sil. -ţi-al] /<fr. essentiel, lat. essentialisTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXESENŢIÁL, -Ă adj. Care aparţine esenţei unui lucru; fundamental, primordial. [pron. -ţi-al. / cf. it. essenziale, fr. essentiel, lat. essentialis].Trimis de LauraGellner, 10.06.2006. Sursa: DNESENŢIÁL, -Ă adj. care ţine de esenţa unui lucru, referitor la esenţă: fundamental, principal. (< fr. essentiel, lat. essentialis)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.