- eneagonal
- eneagonál adj. m. (sil. -ne-a-), pl. eneagonáli; f. sg. eneagonálă, pl. eneagonáleTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficENEAGONÁL, -Ă adj. Cu nouă unghiuri, în formă de eneagon. [cf. fr. ennéagonal].Trimis de LauraGellner, 04.03.2005. Sursa: DN
Dicționar Român. 2013.