eneagon

ENEAGÓN, eneagoane, s.n. Poligon cu nouă laturi (şi tot atâtea unghiuri); [pr.: -ne-a-] – Din fr. ennéagone.

Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



eneagón s. n. (sil. -ne-a-), pl. eneagoáne

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



ENEAGÓN s.n. Poligon cu nouă laturi şi nouă unghiuri. [< fr. ennéagone, cf. gr. ennea – nouă, gonia – unghi].

Trimis de LauraGellner, 29.05.2006. Sursa: DN



ENEAGÓN s. n. poligon cu nouă laturi. (< fr. ennéagone)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN