- amenda
- AMENDÁ1, amendez, vb. I. tranz. A aplica cuiva o amendă. – Din amendă.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98AMENDÁ2, amendez, vb. I. tranz. 1. A îmbunătăţi, a modifica prin amendamente (1) un text, mai ales o lege. 2. A îmbunătăţi unele însuşiri ale solului prin încorporarea unor amendamente (2). – Din fr. amender.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98AMENDÁ vb. a penaliza, (înv. şi reg.) a globi, a ştrăfui. (L-a amenda cu 5000 de lei.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeamendá (a aplica amendă, a îmbunătăţi) vb., ind. prez. 1 sg. amendéz, 3 sg. şi pl. amendeázăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA AMEND//Á1 amendaéz tranz. A supune unei amenzi. /Din amendăTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA AMEND//Á2 amendaéz tranz. 1) (legi, texte) A ameliora printr-un amendament. 2) (soluri) A îmbunătăţi introducând anumite substanţe; a trata cu medicamente. /Din amendăTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXAMENDÁ vb. I. tr. I. 1. A îmbunătăţi, a modifica prin amendamente (o lege). 2. A îmbunătăţi natura solului prin introducerea unor substanţe. II. A da, a aplica cuiva o amendă. [< fr. amender].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNAMENDÁ1 vb. tr. a aplica o amendă. (< amendă)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNAMENDÁ2 vb. tr. 1. a îmbunătăţi prin amendamente (o lege). 2. a ameliora natura solului prin introducerea unor substanţe. 3. (jur.) a modifica, a îmbunătăţi condiţia unei persoane prin reeducare. (< fr. amender)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.