- elită
- ELÍTĂ, elite, s.f. Grup de persoane care reprezintă ceea ce este mai bun, mai valoros, mai ales într-o comunitate, o societate etc. ♦ Ceea ce este mai bun, mai demn de a fi ales. ♢ loc. adj. De elită = ales, deosebit, distins. – Din fr. élite.Trimis de RACAI, 05.11.2007. Sursa: DEX '98ELÍTĂ s. (fig.) cremă, floare, frunte, spumă. (elită tineretului.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeelítă s. f., pl. elíteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficELÍT//Ă elităe f. 1) Partea cea mai bună, mai de frunte. ♢ De elită cu calităţi deosebite; distins; ales. 2) Grup de oameni privilegiaţi, care au pretenţii de superioritate. /<fr. éliteTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXELÍTĂ s.f. 1. Ceea ce este mai bun, mai demn de a fi ales. ♢ De elită = ales, deosebit. 2. Parte a unei societăţi care are o poziţie superioară în ansamblul grupului social respectiv; ♢ teoria elitelor = teorie adoptată de unele curente sociologice care susţine că în orice societate sarcina conducerii vieţii sociale îi revine unui grup restrâns de oameni, superior dotaţi, elitei. [< fr. élite, cf. lat. eligere – a alege].Trimis de LauraGellner, 09.01.2009. Sursa: DNELÍTĂ s. f. 1. ceea ce este mai bun, mai demn de a fi ales. o de elită = ales, deosebit. 2. parte a unei societăţi împărţite în clase antagoniste, care are o poziţie superioară în ansamblul grupului social respectiv. o teoria elitălor = elitism. 3. plantă izolată care întruneşte în cea mai mare măsură complexul de caractere şi însuşiri pentru ameliorare. (< fr. élite)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.