- eliminatoriu
- ELIMINATÓRIU, -IE, eliminatorii, adj. Care elimină, care atrage eliminarea; eliminator. ♦ (Despre probele unui concurs) Care aduce excluderea din examen a concurenţilor mai slabi. – Din fr. éliminatoire.Trimis de LauraGellner, 12.06.2004. Sursa: DEX '98eliminatóriu adj. m. [-riu pron. -riu], f. eliminatórie (sil. -ri-e); pl. m. şi f. eliminatóriiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficELIMINATÓRI//U eliminatoriue (eliminatoriui) Care atrage eliminare (dintr-un examen, dintr-un concurs etc.). /<fr. éliminatoireTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXELIMINATÓRIU, -IE adj. Care elimină, care atrage eliminarea. ♦ (Despre probele unui concurs) Care elimină pe concurenţii care nu le trec, nu le îndeplinesc. [pron. -riu. / cf. fr. éliminatoire].Trimis de LauraGellner, 29.05.2006. Sursa: DNELIMINATÓRIU, -IE adj. care elimină, care atrage eliminarea. ♢ (despre probele unui concurs) care elimină pe concurenţii care nu le trec, nu le îndeplinesc. (< fr. éliminatoire)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.